În Editorialul din nr. 1/2010 al REVISTEI ROMĂNE DE MEDICINĂ DENTARĂ (editată de Uniunea Naţională a Asociaţiilor Stomatologice), semnat de redactorul-şef al acesteia, prof. dr. Teodor Trăistaru, sunt amintite cele trei noi programe de specializare de Medicină dentară din ţara noastră: parodontologia, protetica dentară şi endodonţia. Ele sunt „materializarea eforturilor importante pe care Colegiul Medicilor Dentişti din România le-a făcut în ultimii ani pentru susţinerea necesităţii înfiinţării acestor programe de specializare“. (...)

ORTOPEDIE-TRAUMATOLOGIE
UROLOGIE
PEDIATRIE
ANATOMIE PATOLOGICĂ
MEDICINĂ LEGALĂ
SĂNĂTATE PUBLICĂ ŞI MANAGEMENT
RADIOLOGIE ŞI IMAGISTICĂ MEDICALĂ
RADIOTERAPIE ONCOLOGICĂ ŞI IMAGISTICĂ MEDICALĂ

  

RECUPERARE MEDICALĂ ŞI BALNEOLOGIE
REUMATOLOGIE
ANESTEZIE ŞI TERAPIE INTENSIVĂ
CHIRURGIE GENERALĂ
CHIRURGIE CARDIACĂ ŞI A VASELOR MARI ŞI CHIRURGIE VASCULARĂ
CHIRURGIE PLASTICĂ, MICROCHIRURGIE RECONSTRUCTIVĂ
CHIRURGIE ŞI ORTOPEDIE PEDIATRICĂ
CHIRURGIE TORACICĂ
Informaţii referitoare la posibile modificări privind tematica sau datele de desfăşurare a cursurilor de perfecţionare, precum şi înscrierile se fac la Rectoratul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila“ Bucureşti, Departamentul Postuniversitar, str. Dionisie Lupu nr. 37, sector 2, Bucureşti.

Mai multe detalii în ziarul nostru, Viaţa medicală.

  

   În perioada 7–8 iunie 2010 s-a desfăşurat la Cluj-Napoca Simpozionul Naţional de Medicină Şcolară. Acest eveniment a reunit pentru prima dată medicii coordonatori ai cabinetelor de medicină şcolară şi universitară din majoritatea judeţelor ţării. Au fost abordate teme precum: comportamentele cu risc pentru sănătate la elevi, probleme de malnutriţie la adolescenţi, elemente de vaccinologie în practica medicului şcolar şi problemele medicinii şcolare în contextul descentralizării sistemului sanitar. (...)

de specialişti, nu îşi găseşte justificarea, fiind, cel puţin pentru România, de-a dreptul necorespunzătoare. Se pune întrebarea firească: cine să formeze aceşti specialişti? Deoarece abolvenţii şcolilor de stomatologie din UE, în general, şi a celei româneşti, în special, sunt capabili să îndeplinească oricând rolul de medic de familie. Oricum, aceste afirmaţii au vizat, în principal, aspectul concurenţial dintre şcoala românească, reprezentată de universităţile acreditate şi cele din UE. (...)

CARDIOLOGIE
DERMATOVENEROLOGIE
DIABET ZAHARAT, NUTRIŢIE ŞI BOLI METABOLICE
ENDOCRINOLOGIE
EPIDEMIOLOGIE
EXPERTIZA MEDICALĂ A CAPACITĂŢII DE MUNCĂ
GASTROENTEROLOGIE
GERIATRIE ŞI GERONTOLOGIE
HEMATOLOGIE
IGIENĂ
MEDICINA INTERNĂ
MEDICINA MUNCII
MEDICINĂ SPORTIVĂ
NEFROLOGIE
NEUROLOGIE
NEUROLOGIE PEDIATRICĂ
ONCOLOGIE
PNEUMOLOGIE
PSIHIATRIE
PSIHIATRIE PEDIATRICĂ
RECUPERARE MEDICALĂ ŞI BALNEOLOGIE

 

   La sugestia dnei dr. Luminiţa Apostolescu, directorul executiv al Direcţiei de Sănătate Publică a judeţului Vâlcea, am vizitat un cabinet medical individual din comuna Grădiştea, în extremitatea vestică, la graniţa cu judeţul Gorj. Cabinet apreciat a fi cel mai bine înzestrat de pe meleagurile vâlcene. Încă de la început, în discuţia cu tânăra doctoriţă Doina Manuela Mustafa, am avut surpriza să aflu că eram primul gazetar care călca pragul instituţiei pe care a onorat-o cu stăruinţă, profesionalism şi curaj, mult curaj, exact zece ani. Mi-a mărturisit, cu sinceritate, că nici nu ştie cum au trecut. Deşi la început, mai ales, au fost ani grei, foarte grei. (...)

Articolul integral îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.

    Folosesc noţiunea de şcoală în sensul de mişcare ştiinţifică, artistică, literară etc., adică de cadru organizatoric şi ideatic care asigură predarea în generaţie a unei activităţi creative într-un domeniu dat, permiţând perfecţionarea din generaţie în generaţie a domeniului până când acesta se poate exprima prin exponenţi de excepţie. De exemplu, perfecţionarea falangelor macedoniene a atins culmea în timpul lui Filip, tatăl lui Alexandru cel Mare, ceea ce i-a permis acestuia să cucerească lumea. Alt exemplu de şcoală, în sensul mai larg, de mişcare, este cea renascentistă florentină, care, pornind de la Cimabue, Giotto, Masaccio, Uccello, Donatello şi Brunelleschi, preluând din generaţie în generaţie, a permis ca într-o sută de ani Florenţa să dea lumii pe giganţii Da Vinci, Michelangelo şi Rafael. Exemple la fel de concludente pot fi luate din orice domeniu. (...)

  Medicina personalizată sugerează o abordare terapeutică orientată mai mult pe tratamentul individual decât pe cel al unor grupe de pacienţi, bazată pe unicitatea clinică, genetică, genomică a fiecărui individ. Acest tip de medicină poate fi definită şi ca „folosirea datelor genomice şi moleculare pentru o mai bună aplicare a tratamentului ţintit, pentru a facilita descoperirea şi testarea clinică de noi produşi, dar şi pentru a ajuta la determinarea predispoziţiei unei persoane la o anumită boală“. [3] (...)

Interviu cu dl prof. dr. Alexandru Ciocâlteu

  – Domnule profesor, în această perioadă în care Medicina românească este „pusă la zid“, aţi reuşit să obţineţi o medalie de aur cu felicitările juriului, la al 38-lea Salon de inventică de la Geneva, desfăşurat în perioada 21–25 aprilie 2010.

şi nici nu voi comunica în presa laică această reuşită a medicinii româneşti. Singurul ziar în care consider că merită să o anunţ este „Viaţa medicală“, deoarece nu anatemizează corpul medical, ci a ştiut şi ştie să prezinte şi lucrurile bune, ca şi pe cele mai puţin bune dintr-un sistem sanitar obligat să lucreze în „condiţii de avarie“. (...)

   A X-a Conferinţă Naţională de Medicina Sexualităţii cu participare internaţională, organizată de Asociaţia pentru Medicina Sexualităţii din România (AMSR) în colaborare cu Federaţia Română de Psihoterapie, la Sibiu, în perioada 11–13 aprilie a.c., sub preşedinţia dlui prof. asoc. dr. Nicolae Calomfirescu şi în organizarea locală coordonată de dl conf. dr. Nicolae Grigore, a avut ca temă principală „Interrelaţia boală–sexualitate–calitatea vieţii“. Am remarcat, la deschiderea lucrărilor, prezenţa dlor Klaus Iohannis, primarul Sibiului, prof. dr. Ioan Maniţiu, directorul DSP Sibiu, şi prof. dr. Ghiorghe Talău. (...)

   Ghiduri, protocoale şi proceduri. Sunt noţiuni şi documente care ghidează de ani buni activitatea instituţiilor medicale din alte ţări. Elaborarea acestor documente în România a fost un teren de multe ori minat de lipsa de cunoştinţe în aceste domenii, de lipsa iniţiativei organizate şi, nu de puţine ori, de orgolii profesionale. Din fericire, lucrurile se schimbă. În ultimii trei ani au apărut aproape 30 de ghiduri în diverse specialităţi medicale, iar Ordinul a elaborat proceduri pentru asistenţii medicali. Domnul dr. Mihai Horga, reprezentant adjunct al Fondului ONU pentru populaţie, a facilitat procesul care a condus la elaborarea, până în prezent, a 20 de ghiduri în Obstetrică-ginecologie. Are competenţa şi experienţa ce-i dau dreptul de a discuta despre cunoştinţele necesare, şi, nu în ultimă instanţă, despre efortul de a elabora astfel de documente. Vă prezentăm câteva fragmente dintr-un interviu acordat de dr. Mihai Horga pentru „Ars medica“ nr. 46. (...)

 - Prof. dr. Adrian Streinu-Cercel,
secretar de stat în Ministerul Sănătăţii
 - Daniel Petru Funeriu,
ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului
 - Prof. dr. Florian Popa,
rectorul UMF „Carol Davila“ Bucureşti

 - Prof. dr. Christian Chatelain,
reprezentantul Academiei Franceze de Medicină în cadrul FEAM
 - Prof. dr. Ioanel Sinescu,
prorector UMF „Carol Davila“ Bucureşti
 - Acad. Constantin Bălăceanu-Stolnici
 - Prof. dr. Dragoş Vinereanu
 - Prof. dr. Ramón Muñoz-Chápuli
(Malaga, Spania)
 - Prof. dr. Eduard Apetrei,
vicepreşedinte al Academiei de Ştiinţe Medicale
 - Prof. dr. Luigi Frati,
preşedintele Academiei Italiene de Medicină, fost preşedinte FEAM, rectorul Universităţii Sapienza din Roma
 - Prof. asoc. dr. Hao Zhang
(Beijing, China)
 - Prof. dr. Pieter A. Doevendans
(Utrecht, Olanda)
 - Prof. dr. Mircea Cinteză
 - Acad. Maya Simionescu,
preşedinta Secţiei de Ştiinţe Biologice a Academiei Române
 - Prof. dr. Carmen Ginghină
 - Prof. dr. Hubert E. Blum,
preşedintele FEAM, membru al Prezidiului Academiei Germane de Ştiinţe Leopoldina
 - Prof. dr. Sir Peter Lachmann,
consilier ştiinţific FEAM, preşedinte fondator (1998–2002) al Academiei Britanice de Ştiinţe Medicale, membru al Royal Society
 - Prof. dr. Yrjö T. Konttinen
(Helsinki, Finlanda)
 - Prof. dr. André Knottnerus,
preşedintele Secţiei Medicale a Academiei Regale Olandeze, preşedintele Consiliului Sănătăţii din Olanda
 - Prof. dr. Ştefan N. Constantinescu
(Bruxelles, Belgia)
 - Prof. dr. Caius Traian Dragomir,
preşedintele Comisiei de Bioetică a Academiei de Ştiinţe Medicale
 

   Organizată de Fundaţia Culturală ArtSociety din cadrul anteprizei Artmark la eleganta sa galerie din str. Logofăt Luca Stroici nr.18, expoziţia cu titlul de mai sus reuneşte, până la 18 aprilie, circa 60 de lucrări create de 35 de pictori români din ultimul secol şi jumătate. Originalitatea expoziţiei constă în faptul că lucrările provin din colecţiile unui număr de 15 medici din diverse generaţii, din Bucureşti şi din Iaşi, Galaţi şi Brad. Printre cei mai de seamă colecţionari se află regretatul acad. Nicolae Cajal sau dr. Hortensiu Aldea, dr. Sorin Costina şi alţi medici chirurgi, neurologi, cardiologi, oftalmologi, stomatologi, nutriţionişti etc. (...)